Referendum și alegeri: efecte, învinși și învingători

Referendum și alegeri: efecte, învinși și învingători

Organizarea referendumului concomitent cu alegerile nu influențează prezența la alegeri și nici opțiunile politice ale alegătorilor.
 
În 2007 referendumul pentru uninominal a avut 26,5% prezență, iar europarlamentarele au avut 29,4%. În 2009 referendumul pentru 300 și unicameral a avut 50,9% prezență, iar alegerile prezidențiale au avut 54,3%.
 
Referendumurile care au avut loc concomitent cu alegerile nu au crescut prezența la vot, ba chiar au avut prezență mai scăzută decât alegerile. Sute de mii de oameni care au venit la vot nu au votat și pentru referendum. Nu există vreo corelație între votul pentru referendum și atitudinea partidelor față de acesta. Referendumurile nu au influențat nici opțiunile la alegeri. Oamenii și-au păstrat opțiunile pentru partide indiferent de cum au votat la referendum. Chiar dacă partidul X s-a opus referendumului sau a susținut opțiunea NU, alegătorii care susțineau opțiunea DA au votat totuși cu partidul X. 
 
În 2007 a avut loc simultan cu europarlamentarele referendumul pentru votul uninominal. Referendumul nu a crescut prezența la europarlamentare, ba chiar a avut prezență mai scăzută decât acestea (26,51% la 29,46%). 518 701 alegători care au venit la vot nu au votat pentru referendum, au votat doar pentru europarlamentare.
 
Partidele care au susținut referendumul au luat cu 2 072 206 mai puțin voturi decât voturile DA la referendum, adică mai puțin de jumătate din acestea (47,50%, mai exact). Alegătorii și-au păstrat opțiunile la europarlamentare indiferent de atitudinea partidelor față de acestea. 
2007 – referendumul pentru votul uninominal, concomitent cu alegerile europarlamentare
Prezență referendum: 4 851 470 ( 26.51%)
Prezență europarlamentare: 5 370 171 (29.46%)
 
Scor DA referendum: 3 947 212
Scor PD și PLD europarlamentare (partidele care au susținut referendumul): 1 875 006
 
2009 – referendumul pentru unicameral și 300, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale
Prezență referendum: 9 320 240 (50,95%)
 
Prezență alegeri: 9 718 840 (54,37%) – în turul 2, fără referendum, prezența a fost de 58,02% – în turul 1 în 2004 prezența a fost mai mare, fără referendum, 10 791 215, iar în 2014 prezența a fost asemănătoare, fără referendum: 9 485 340.
 
Scor DA referendum: 6 740 213 / 7 765 573 (unicameral / 300)
Scor Băsescu alegeri: 3 153 640
 
Băsescu a luat mai puțin de jumătate din scorul DA pentru referendum. A luat un scor sub așteptări, 32% în loc de 37-38%, cum anticipa.
 
Scenarii pentru alegerile din 26 mai
 
Pentru a avea referendum de modificare a Constituției în urma inițiativei #fărăpenali e nevoie ca 2/3 din senatori și 2/3 din deputați să adopte revizuirea Constituției cel devreme pe 27 aprilie și guvernul să decidă organizarea referendumului în 26 mai. Acest scenariu este categoric exclus.
 
Pentru a avea referendum de susținere a luptei anticorupție, decizia trebuie să o ia președintele Klaus Iohannis. Rezultatul unui astfel de referendum, chiar dacă e validat, nu are efecte juridice și nu se constituie vreo obligație pentru autoritățile statului. Efectul său e cel mult politic, de legitimitate. Este, în fapt, un sondaj credibil și cu legitimitate. 
 
Scenarii privind rezultatul unui referendum ”pentru justiție” inițiat de președintele Klaus Iohannis:
 
  1. Referendumul nu e validat – o înfrângere catastrofală pentru președintele Klaus Iohannis și susținătorii luptei anticorupție. Un astfel de rezultat ar delegitima lupta anticorupție și demoraliza susținătorii acesteia. Iohannis și Alianța 2020 ar fi principalii perdanți.
  2. Referendumul e validat și câștigă opțiunea NU – o înfrângere mai mult decât catastrofală pentru președintele Klaus Iohannis și susținătorii luptei anticorupție
  3. Referendumul e validat și câștigă opțiunea DA
    1. Scorul e apropiat și coincide cu scorul partidelor la europarlamentare – efectul ”apei sfințite” – nu face nici rău, nici bine. Confirmă doar ceea ce știam, că opoziția susține anticorupția. Contează și spinningul. PSD și ALDE vor sublinia numărul celor care au zis NU și care nu au fost prezenți la vot. Cum prezența la referendum nu va fi entuziasmantă (probabil între 30% și 40%) și numărul opțiunilor DA coincide cu cel voturilor pentru partidele de opoziție, PSD îl va declara un eșec pentru justiție: ”iată, doar 45% din 30%-40% vor anticorupție”
    2. Scorul e covârșitor pentru DA, ceea ce înseamnă că și alegătorii PSD, ALDE, UDMR și ProRomânia au votat pentru continuarea luptei anticorupție susținută de președintele Klaus Iohannis și partidele de opoziție. O înfrângere usturătoare pentru Dragnea și Tăriceanu și cei care se opun luptei anticorupție și o scădere serioasă de legitimitate pentru tabăra care se opune justiției.

Un astfel de referendum nu va influența prezența la vot și nici scorurile partidelor și nici nu va avea efecte juridice, dar se poate constitui într-o pierdere de legitimitate pentru tabăra celor care se opun luptei anticorupție dacă prezența la vot depășește pragul de validare și opțiunile pentru DA depășesc 75-80%, ceea ce înseamnă că și o bună parte din alegătorii PSD și ALDE au votat pentru continuarea luptei anticorupție. E singurul scenariu câștigător pentru partida anticorupție. Dacă în sondaje prezența nu depășește 40% și opțiunea DA nu depășește 75% eu nu m-aș încurca cu un astfel de referendum.

Bine, acesta este calculul în lupta cu PSD.

Dacă Alianța 2020 USR+PLUS vrea să ia din scorul lui Iohannis pentru prezidențiale, atunci presiunile pe referendum sunt justificate realpolitik. Susținătorii luptei anticorupție, dezamăgiți de Klaus Iohannis, se vor îndrepta, probabil, spre candidatul Alianței 2020 USR+PLUS, dacă aceasta va decide să aibă un candidat. Nici acest efect nu e sigur. Referendumul pentru justiție nu e o temă care arde nici măcar pentru susținătorii luptei anticorupție și s-ar putea să nu fie relevant în decizia de a vota sau nu cu Iohannis în primul tur al prezidențialelor. În același timp, dacă Iohannis decide să nu susțină referendumul și PNL se aliniază poziției prezidențiale, iar Alianța 2020 continuă presiunile, liberalii ar putea pierde procente în favoarea Alianței, dacă mai sunt alegători pentru care atitudinea față de lupta anticorupție e decisivă și încă votează cu PNL și nu cu Alianța 2020. Părerea mea e că nu prea mai sunt. 

Nu în ultimul rând, pentru Alianța 2020 USR+PLUS e important să-și păstreze și accentueze profilul de opozanți bătăioși pe tema anticorupției.

Photo by Ben Pattinson on Unsplash

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Translate »