Cele două scenarii de anticipate

Cele două scenarii de anticipate

  1. Anticipate la finalul lui martie – începutul lui aprilie cu guvernul Dăncilă interimar până atunci

  2. Anticipate la finalul lui aprilie – începutul lui mai cu guvernul Orban interimar până atunci

Actualul președinte nu poate declanșa anticipatele, fiindcă nu e constituțional. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului prezidențial. Actualul mandat prezidențial se încheie la 21 decembrie.

Anticipatele nu se declanșează automat după a doua propunere de guvern respinsă în Parlament și împlinirea termenului de 60 de zile. Pot fi declanșate, dar nu se declanșează automat. Dizolvarea parlamentului e la alegerea președintelui. Respingerea a două propuneri de guvern în 60 de zile doar deschide posibilitatea dizolvării parlamentului, nu o provoacă de drept.

Alegerile anticipate au loc la cel devreme la 90 de zile de la dizolvarea parlamentului. Guvernul e obligat să stabilească data alegerilor nu mai devreme de 90 de zile.

Scenariul 1) Indiferent când e respinsă a doua propunere, Parlamentul nu poate fi dizolvat înainte de 22 decembrie. Dacă e dizolvat la începutul lui ianuarie, alegerile anticipate au loc 90 de zile mai târziu, la începutul lui aprilie. Dacă e dizolvat la finalul lui decembrie (22-31), au loc la finalul lui martie. Dacă guvernul nu întârzie cu decizia.

Scenariul 2) Guvernul Orban demisionează la finalul lui noiembrie. Actualul președinte face o nouă nominalizare, iar aceasta e respinsă. Până la finalul lui ianuarie președintele (actualul sau viitorul) mai face o nominalizare, și aceasta respinsă. La finalul lui ianuarie – începutul lui februarie președintele dizolvă Parlamentul. Alegerile se stabilesc cel mai devreme la finalul lui aprilie – începutul lui mai.

Evident, toate acestea pornesc de la premisa că există o majoritate pro-anticipate.

Primul scenariu e ceva mai costisitor politic, căci cineva va trebui să-și asume rămânerea în funcție a guvernului Dăncilă încă 5 luni și practic să devină garantul acestui mandat interimar de 5 luni, a ceea ce face și ce nu poate face guvernul (guvernele interimare au atribuții limitate). Nu e exclus că susținătorii anticipatelor, responsabili pentru guvernul Dăncilă și pentru starea de provizorat, să ajungă sub pragul electoral până la data alegerilor.

Al doilea scenariu e ceva mai puțin costisitor politic, dar suficient de riscant, mai ales în cazul aparițiilor unor probleme cărora guvernul interimar nu le poate răspunde din cauza lipsei atribuțiilor.

Ambele scenarii sunt extrem de puțin probabile. Dincolo de costurile politice, majoritatea parlamentarilor nu vor să-și piardă mandatul.
Nici partidele politice care pierd din anticipate nu vor susține o soluție împotriva propriilor interese (ALDE, Pro, PSD).

Nu e deloc sigur însă că PSD va fi într-o situație mai proastă decât azi. Evident va lua mai puține mandate decât în 2016, dar, în funcție de performanța la prezidențiale și modul în care gestionează cele 5-6 luni până la parlamentare, ar putea ajunge la un 25-30% (a avut 23% la europarlamentare, dar după trecerea moțiunii a scăpat de presiune).

Anyway, presupun că partidele și-au făcut și refăcut și întors pe toate părțile scenariile astea.

Photo by Jeremy Yap on Unsplash

Please follow and like us:

Facebook Comments

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Translate »
error

Enjoy this blog? Please spread the word :)