Relația dintre anticipate în iulie și puterea lui Iohannis în 2024

Președintele Klaus Iohannis își va încheia mandatul în 21 decembrie 2024. La acea dată vom avea deja un președinte nou ales, încă de la finalul lui noiembrie-începutul lui decembrie. Tot la începutul lui decembrie vom avea și alegeri parlamentare la termen, fiindcă atunci expiră mandatul parlamentarilor aleși în decembrie 2020. E foarte posibil chiar să avem alegeri parlamentare și prezidențiale concomitent. Candidații la prezidențiale pot fi locomotive pentru partidele lor sau, dacă prezidențialele se țin înainte de parlamentare, partidul câștigătorului va beneficia de un extraordinar boost electoral – așa cum PNL încă beneficiază acum în sondaje de boost-ul dat de victoria lui Klaus Iohannis. Chiar dacă președintele Iohannis va fi în funcție când se va negocia o nouă guvernare, va fi un lame duck president și, cel mai probabil, partidele vor amâna consultările până după ce noul președinte, deja ales, își va începe oficial mandatul, în 21 decembrie.

Dacă însă vom avea alegeri anticipate, în iulie sau august 2020, să zicem, președintele Klaus Iohannis va conduce și în 2024 consultările pentru formarea unei coaliții de guvernare și pentru desemnarea unui premier, dacă vor fi alegeri parlamentare în august-septembrie. Partidele nu vor beneficia la parlamentare de boost-ul dat de candidații prezidențiali. De altfel, în iulie e destul de probabil să nici nu avem o listă finală a prezidențiabililor.

Anticipatele în iulie-septembrie 2020 îi dau posibilitatea președintelui Klaus Iohannis să numească premierul și să aibă un cuvânt greu de spus în formarea noii majorității. E adevărat că un președinte aflat la finalul celui de-al doilea mandat e în pierdere de popularitate și influență, însă, având în vedere stilul politic al lui Klaus Iohannis, e de așteptat că acesta va face eforturi să-și conserve popularitatea și nu va repeta greșelile pe care Băsescu le-a făcut la final de mandat. Oricum ar fi, Klaus Iohannis încă va avea influență în PNL și un cuvânt greu de spus la stabilirea listelor și a strategiei electorale. În iulie sau august 2024 președintele Iohannis încă va fi principalul asset electoral și purtător de mesaj al PNL. Dacă însă alegerile parlamentare au loc în decembrie, principalul asset electoral și purtător de mesaj al PNL va fi prezidențiabilul partidului sau chiar noul președinte ales, dacă parlamentarele au loc după prezidențiale și candidatul PNL devine președinte.

Rezultatul de la parlamentare, dacă acestea vor avea loc în iulie sau august, va influența puternic și alegerile prezidențiale și candidatul partidului care a câștigat parlamentarele și a dat premierul va beneficia de un boost electoral și mobilizarea structurilor de partid (în iunie 2024 vor avea loc și alegerile locale).

Noul președinte va avea în față un parlament nou ales și un guvern nou format, populare și cu un grad crescut de legitimitate. Le va primi de-a gata de la Klaus Iohannis și va dura câțiva ani până să-și creeze un pol și o rețea de putere. Cel puțin în primii ani partidele și guvernul vor avea mai multă putere și influență decât președintele nou ales.

Mai mult, dacă Klaus Iohannis reușește în iulie-august 2024 să-și impună oamenii în noua guvernare, va avea un cuvânt greu de spus și în nominalizarea candidatului PNL la prezidențiale. 

Cert este că alegerile anticipate de anul acesta i-ar da lui Klaus Iohannis șansa de a conta și la desemnarea premierului și formarea coaliției de guvernare după viitoarele alegeri parlamentare din 2024. Ar putea bate recordul de guverne per cap de președinte. Are deja șase: guvernul Ponta (moștenit de la Băsescu), guvernul Cioloș, guvernul Grindeanu, guvernul Tudose, guvernul Dăncilă, guvernul Orban.

Există însă și posibilitatea amânării alegerilor parlamentare. Conform Constituției, alegerile parlamentare trebuie organizate cel târziu la trei luni de la încheierea mandatului sau  de la dizolvarea parlamentului. Asta înseamnă că alegerile parlamentare din 2024 ar putea fi amânate până în octombrie sau chiar decembrie dacă vom avea anticipate în iulie sau septembrie 2020. În intervalul de timp de la încheierea mandatului actualilor parlamentari și întrunirea noului parlament nu se pot adopta legi organice și nu se poate modifica Constituția.

De notat că alegerile anticipate se pot organiza la cel puțin cinci luni de la prima solicitare de numire a unui guvern. Dacă guvernul Orban demisionează sau e demis și noul premier va solicita votul parlamentului în, să zicem, 1 februarie, vom avea alegeri anticipate cel devreme în iulie.

Photo by Drew Beamer on Unsplash

Please follow and like us:

Facebook Comments

Translate »